INTERCULTURALITATE EUROPEANA

Voluntarii SEV calatoresc pe cont propriu si intra in contact nemijlocit cu tara gazda, petrecand stagii de la cateva saptamani pana la 1 an in tara respectiva. Ei activeaza sub supervizarea si in colaborare cu echipa organizatiei lor gazda de acolo. Mai mult decat atat, adesea lucreaza in acelasi proiect sau sau locuiesc alaturi de voluntari tineri veniti din alte tari europene sau din zona vecina Europei.

De aceea, stagiile SEV sunt oportunitati extraordinare de cunoastere si invatare interculturala - nu doar raportat la cultura tarii gazda, ci si la alte culturi - si chiar de insusire a unor limbi straine. Contactul cu alte culturi este plin de surprize si acest lucru poate aduce cu sine incantare, insa in acelasi timp poate uneori provoca si momente stanjenitoare. De aceea, este bine ca inainte de a porni la drum sa fii pregatit sau cel putin constient de diferitele aspecte care tin de interculturalitate. A invata despre o alta cultura inseamna in primul rand a invata ca exista mai multe puncte de vedere si ca lucrurile care tin de propria ta cultura sunt relative. Doar asa iti vei putea cultiva o minte deschisa fata de diferentele culturale, pentru a identifica si intelege diferentele si, foarte important, pentru a invata sa le apreciezi si sa le faci fata.

Dar ce este cultura?

Cultura este un set de norme, valori, convingeri, atitudini si asumptii impartasite de un grup de persoane de obicei apartinand aceleiasi tari sau regiuni, insa nu numai. Putem vorbi despre cultura britanica sau de cultura romaneasca, raportate la perimetrul unor tari, insa putem vorbi si de culturi regionale, precum o asa zisa cultura “ardeleneasca” sau o cultura europeana – impartasita de majoritatea cetatenilor Europei. De asemenea, putem vorbi despre asa numitele subculturi, care nu tin de regiuni delimitabile geografic: subcultura tineretului urban, ghetto, hippy, etc.

Fiecare cultura are un set de norme, de reguli nescrise, in functie de care membrii acesteia isi modeleaza comportamentul si percep lumea din jurul lor. E ca un fel de “software mental” pe care fiecare persoana il dobandeste in familie, cartier, scoala si in decursul contactelor sale cu comunitatea per ansamblu. Cultura influenteaza puternic comportamentul oamenilor si este rezultatul mediului socio-economic, al valorilor pe care le respecta grupul, al modelelor umane urmate de membrii comunitatii, al comportamentelor ritualice si al modului in care circula informatia in comunitatea respectiva.

Comunicarea interculturala e un proces prin care doua persoane apartinand unor culturi diferite incearca sa schimbe idei, sentimente, simboluri si intelesuri. Desi limba este unul dintre cele mai usor de recunoscut elemente ale culturii, informatia este transmisa nu doar pe cale verbala, ci si prin limbajul nonverbal – intonatia pe care o folosim, ritmul vorbirii, volumul vocii, insa si prin limbajul corporal - gesturi, mimica, atitudine, pozitie, proximitate fata de interlocutor, etc.

Oamenii care vin din culturi diferite au in spate un mediu si o experienta diferita de a noastra si ca atare uneori gandesc si simt altfel decat noi si, mai ales, interpreteaza mai mult sau mai putin diferit ceea ce spunem sau modul in care o spunem. Acest lucru poate produce disconfort in comunicare si chiar confuzii, uneori amuzante, alteori mai serioase. Un vorbitor nativ de limba engleza, unul de poloneza si unul de italiana s-ar putea sa nu se inteleaga extrem de bine nu doar pentru ca vorbesc limbi diferite, ci pentru ca modelul realitatii la care raporteaza ceea ce se spune este diferit. Dorim sa comunicam un anumit lucru, insa nu putem fi siguri daca ceea ce a perceput interlocutorul nostru este exact mesajul pe care l-am intentionat noi. Putem, desigur, presupune ca acesta a inteles ceea ce am dorit sa comunicam, insa aceasta ramane, pana la urma, o simpla presupunere. Desigur ca astfel de situatii pot aparea foarte frecvent chiar si intre membrii aceleiasi culturi! Atunci insa cand intre interlocutori se mai interpun si bariere culturale, lucrurile devin putin mai complicate.

De aceea, este bine sa constientizam acele bariere interculturale si sa incercam, pe cat posibil, sa le inlaturam, astfel incat ceea ce dorim sa comunicam sa se apropie cat mai mult de ceea ce este receptionat dar mai ales interpretat de interlocutor. Trebuie sa ne auto-analizam propriile valori, asumptii bazate pe experienta noastra si stereotipuri culturale fata de noi insine si fata de altii, dar si sa ne aplecam asupra culturii celuilalt, pentru a afla cum anume interpreteaza acesta lumea din jur prin prisma valorilor, asumptiilor bazate pe experienta sa si stereotipurilor sale.

Cum observam cultura?

Cultura se reflecta in tot ceea ce fac oamenii, lucruri direct observabile precum: ce obiceiuri au oamenii din tara respectiva, ce valori au, cum se comporta in public, la serviciu si respectiv intr-un mediu informal, ce fac in timpul liber si cum se distreaza, ce cadouri se practica, cum se imbraca oamenii in anumite ocazii, cum comunica intre ei, care sunt vederile lor religioase sau politice, cat de importanta este ierarhia in societatea respectiva, ce “eroi” admira oamenii respectivi, care este ritmul si modul in care lucreaza, cum se raporteaza la straini, etc.

Iti propunem un scurt exercitiu, preluat dupa Manualul de Training in Domeniul Comunicarii Interculturale publicat de asociatia ADRA. Incearca sa te gandesti la o lista cu imaginea pe care o au strainii fata de romani, despre care ai auzit tu insuti sau de la altii. Ele pot fi lucruri pozitive sau negative. Iata cateva exemple: Romanii sunt prietenosi / informali / nepoliticosi / muncitori / lenesi / cheltuitori / saraci / aroganti / nu respecta autoritatea / tigani / rasisti / ignoranti despre alte tari / alcoolici / generosi / ospitalieri / hoti, etc. Un alt exercitiu similar este sa incerci sa iti privesti pentru o clipa propria cultura cu ochii cuiva din exterior. Sau chiar sa incerci sa te gandesti ce elemente fac diferita cultura regiunii tale natale fata de cultura altor regiuni din Romania.

Insa nu numai alte culturi au o anumita imagine despre noi. Chiar si romanii au o anumita imagine fata de ei insisi ca natie. Incearca sa te gandesti la o lista cu atribute pe care romanii si le auto-atribuie. De exemplu, majoritatea romanilor vor spune ca se stie faptul ca romanii sunt ospitalieri, prietenosi, ca romancele sunt frumoase, ca le place distractia, etc. Toate aceste stereotipuri si asumptii despre alte culturi si despre noi insine influenteaza modul in care ne prezentam si in care ne raportam cu strainii. Atentie insa, nu tot ceea ce consideram noi romanii a fi pozitiv este vazut drept pozitiv in alte culturi!

Atentie la stereotipuri!

Poate ca ai auzit multe lucruri negative despre stereotipuri. Adevarul este insa ca ele sunt utile in felul lor: ne ajuta sa clasam rapid oamenii in categorii generale, dupa anumite criterii, si sa le atribuim automat anumite caracteristici. De exemplu daca urmeaza sa cunoastem pe cineva care stim ca e invatatoare, ne vom astepta sa fie autoritara, sa ii placa copiii si sa vorbeasca elevat. La fel si in cazul strainilor. Daca urmeaza sa lucram intr-un grup de francezi, ne vom astepta sa fie galagiosi, pedanti si sa vorbeasca doar in franceza. E destul de util sa ne facem o imagine cu privire la ce putem astepta de la persoane pe care nu le-am intalnit niciodata, nu?

Stereotipurile devin insa periculoase atunci cand ne bazam pe ele exclusiv sau prea mult si mai ales atunci cand refuzam sa acceptam dovezi care le contrazic. Stereotipurile se concentreaza pe diferente, mai degraba decat pe similaritati. Cand intalnim pentru prima oara pe cineva, ne facem o impresie intiala in doar cateva secunde, de multe ori pe baza aparentelor. Cateodata e greu sa ne re-evaluam aceste prime impresii, chiar daca intalnirile viitoare ne aduc dovezi contrare. Adesea ne formam impresii despre alte tari pe baza unei experiente punctuale pe care poate am avut-o cu o persoana din tara respectiva sau pe baza a ceea ce “toata lumea spune” despre tara respectiva. Despre unele popoare “se spune” ca sunt lenese, altele beau mult, altele sunt arogante / politicoase / punctuale / romantice / tolerante / cu simtul umorului, etc. Nu de putin ori, fara sa ne dam seama, ajungem sa proiectam aceste impresii asupra oricui provine din tara respectiva.

E bine sa stii cand sa treci peste stereotipuri si sa fii deschis sa percepi realitatea asa cum este ea! Iar atunci cand esti oaspetele unei tari straine pentru o perioada mai lunga, nu uita ca e intotdeauna mai simplu sa incerci sa te adaptezi tu la cultura respectiva decat sa astepti sa se adapteze ceilalti la cultura ta.

Despre www.voluntareuropean.ro | Despre Tineret in Actiune | Linkuri utile | Ne sustin